Maxim am spus..

Praful de stele ce s a ales , îmi curge scrum pe vene
Ma înec in fum si mor pe interior , buzele , vorbe îmi cerne
Alb cristal , verde nebun , roze pal si un auriu înfiorător
Mai toate nuantele in palma le am simtit cu dor
Cu dor de de duca , de moment , de clipiri , de șoapte
Dor de vorbe , dorul sec , îmi torn dor in pahar de noapte
Am fi oprit pământul, am fi alergat pe continent Ca nebunii
Aurora noastră, nu boreala , ci aurora aurora lumii
Eu continui unde te am vazut si te am visat spre bine
Mi e dor sa te vad jucând si urcând pe treapta de mână cu mine.
Mi as fii dorit ca cineva sa oprească timpul,la florile de mai
Sa mi fie etern momentul si sărutul ce atunci si acum sa mi l dai.
Sa fie prezent parfumul , mâna, banca si anul timpuriu
In anu15' am simtit fiori ce i simt si acum colorati in aramiu
Visam pe cote înalte, un inel si o viata in doi
Dar in realitate , îmi pun rănile pe foi

Plouă mărunt

Si alerg pierdut , aleg iar sa calc pe becuri
Aleg subnutrit , ma ametesc in cercuri
Aleg subit o imagine nocivă
Ca fumul de țigară ce in plămâni mi se înfiripa
Aleg sa calc , din cioburi sangerez pe sol
Aleg sa mi fie greu , decât sa mi fie mai usor
Aleg prin palme si alerg distrasa de balanța
Aleg sa alerg intr un labirint cu atâta nonșalanță
Aleg iar sa ma inclin in gratiile mele de cleștar
Cred ca am o pasiune sadică sa nu mi revin din ritmul sedentar
Gratiile mele sunt pline de imagini , ma sedez cu ele.
Dar imagini clare , ce doar trec printre ele
Deja totul pare jalnic in cub, se schimba totul in gri
As vrea sa scap de gratii, acum , în nopțile târzii
Alerg atât de prost , gust amar , praf anost
Nu aleg sa mi capăt intr un final un adăpost